Caută

Sindromul clădirii bolnave și pandemia COVID-19


A trecut mai mult de un an de când a început pandemia COVID-19 și în acest timp am adaptat atât clădirile în care trăim sau lucrăm, cât și stilurile de viață, pentru a minimiza riscurile. La început, obiectivul nostru principal a fost să oprim răspândirea COVID-19, dar pe parcurs am început să descoperim noi legături între conexiunea condițiilor de viață în interiorul clădirilor și boală în general.


Una dintre problemele predominante legate de clădirile zilelor noastre, este sindromul clădirii bolnave (SBS). În timp ce cauzele exacte ale SBS sunt necunoscute, calitatea aerului din interior joacă un rol crucial atât în omniprezenta sindromului clădirii bolnave, cât și în transmiterea COVID-19. Plecând de la premisele clădirilor sănătoase, am decis să discutăm despre modul în care COVID-19 a influențat SBS, atât în bine, cât și în rău.


Si totuși. ce este sindromul clădirii bolnave?

Înainte de a explora legăturile dintre SBS și COVID-19, să definim ce este sindromul clădirii bolnave:


Sindromul clădirii bolnave, denumit și SBS, este un termen folosit pentru a descrie o serie de efecte asupra sănătății și simptomele legate de timpul petrecut în clădiri, fără un diagnostic sau cauză specifică.


În timp ce cazurile de SBS s-ar putea să nu aibă cauze direct atribuibile, cercetările arată că aerul interior de slabă calitate este unul dintre principalii instigatori ai sindromului clădirii bolnave. Ventilația inadecvată, poluanții chimici din aerul respirat, contaminanții biologici și poluarea aerului exterior pot crește riscul de SBS în clădiri, în timp ce alți factori, cum ar fi nivelul de zgomot, lumină și stres, pot contribui la disconfort pentru ocupanții clădirii. Ne vom concentra asupra calității aerului interior atunci când vom explora legătura dintre COVID-19 și SBS.


Cum contribuie pandemia COVID-19 la sindromul clădirii bolnave

Cele două moduri în care pandemia COVID-19 a influențat negativ ratele sindromului clădirii bolnave, se referă la timpul petrecut acasă și la protocoalele de întreținere a curățeniei.


La începutul pandemiei, multe companii și organizații și-au lăsat angajații să lucreze de acasă ori de câte ori a fost posibil. Deși această mișcare a fost benefică pentru scăderea ratei de transmisie a COVID-19, creșterea proporțională a activității la domiciliu, inclusiv gătitul, curățarea și activitățile legate de muncă, a expus populatia la niveluri ridicate de poluare a aerului din interior.


Anumite dispozitive, cum ar fi imprimantele, pot genera poluanți, precum particule fine sau compuși volatil organici și ozon.


Atât în case, cât și în birouri, utilizarea dezinfectanților a crescut enorm ca răspuns la COVID-19. Aceste produse sunt necesare pentru eliminarea virusului, dar majoritatea produselor de curățare dăunează semnificativ calității aerului din interior. Produsele care conțin clor sau alcool și substituenții care conțin peroxid de hidrogen generează subproduse-gaze chimice care prezintă riscuri substanțiale pentru sănătate, în special pentru cei expuși în mod consecvent la astfel de medii, precum îngrijitorii și personalul de curățenie.


Ambele dezavantaje pot fi remediate prin creșterea gradului de ventilație, fie mecanic, fie manual (deschiderea ferestrelor) și folosind produse de curățare mai sigure (apă și săpun în loc de produse de curățare chimice) atunci când este posibil.


Modalitatea în care pandemia COVID-19 a îmbunătățit sănătatea și siguranța clădirilor


În ciuda prejudiciilor cauzate de supra-igienizare, COVID-19 a ajutat la conștientizarea faptului că poluarea interioară există, și a dus la îmbunătățiri majore în sănătatea și siguranța mediului construit. Oamenii încep să fie din ce în ce mai preocupați de starea de sănătate a clădirilor, iar calitatea aerului din interior ajunge, în mod natural, din ce în ce mai mult, o prioritate pentru noi. Orice lucru care îmbunătățește calitatea aerului interior va ajuta cel mai probabil să oprească atât COVID-19, cât și sindromul clădirii bolnave.


Ventilația, de exemplu, este cheia atât pentru reducerea riscului COVID-19, cât și pentru SBS. Aerul exterior nu conține aerosoli COVID-19 și substanțe chimice de interior, astfel încât ventilarea corespunzătoare sau introducerea de aer proaspăt în incintă, scade riscul de COVID-19 și reduce prezența poluanților din aerul interior, care contribuie la apariția sindromului clădirii bolnave.


Atunci când este utilizat împreună cu ventilația, optimizarea nivelului de umiditate relativă are avantajul dublu de a reduce infecțiozitatea potențialilor viruși aerieni și de a spori confortul ocupanților din clădiri. Același interval de umiditate moderată, între 40% și 60%, reprezintă cel mai confortabil nivel pentru oameni, și stimulează de asemenea degradarea virușilor. Creșterea eficienței filtrării aerului ajută la eliminarea COVID-19 din aerul interior la un nivel mai ridicat, iar beneficiile acestei acțiuni pentru calitatea aerului interior sunt ușor de observat.


În general, schimbările pe care COVID-19 le-a adus în toată viața noastră au avut atât efecte pozitive, cât și negative asupra prevalenței sindromului clădirilor bolnave. Pe măsură ce mergem înainte, trebuie să ne asigurăm că pericolele dezinfectării excesive sunt abordate prin alternative de produse pentru curățenie mai sigure, ventilație suficientă, și că suntem capabili să monitorizăm calitatea aerului pe care-l respirăm în interiorul clădirilor în care trăim sau ne desfășurăm activitatea.

41 afișări0 comentarii

Postări recente

Afișează-le pe toate